Vitamina B12

Este utilă pentru sistemul cardiovascular

Vitamina B12 este importantă deoarece ajută la menținerea sănătății sistemului cardiovascular și poate preveni chiar apariția bolilor de inimă. Este implicată în scăderea nivelurilor mari de homocisteină, considerate un factor de risc major în apariția bolilor de inimă. De asemenea, ajută la reglarea nivelurilor mari ale colesterolului și hipertensiunii arteriale. 

Conferă energie

Datorită faptului că participă la transformarea carbohidraților în glucoza, vitamina B12 oferă energia de care are nevoie corpul tău, iar carența este asociată cu oboseală sau chiar lipsa de energie.

Este utilă pentru sarcină

Ca multe alte vitamine, cobalamina este necesară pentru o sarcină sănătoasă. Este implicată în evoluarea corectă a sarcinii, susținerea dezvoltării creierului și a sistemului nervos ale fătului. Deficitul, mai ales în primul trimestru de sarcină, poate crește riscul de apariție al malformațiilor congenitale (precum defectele tubului neural), poate provoca naștere prematură sau avort spontan.

În numeroase cercetări s-a demonstrat că femeile însărcinate cu niveluri de vitamina B12 mai mici de 250 mg / ml au prezentat un risc de trei ori mai mare de a naște un copil cu malformații congenitale față de cele care aveau niveluri optime.

Ajută la susținerea sistemului nervos

Cobalamina poate ajuta la reducerea depresiei și chiar a anxietății deoarece participă la sintetizarea și metabolizarea serotoninei care este responsabilă de reglarea stării de spirit. Persoanele cu deficit de vitamina B12 au niveluri scăzute de serotonină și astfel se pot confrunta cu diverse probleme, precum depresia.

Conform unei cercetări realizate pe persoanele care sufereau de depresie și aveau niveluri mici de vitamina B12, s-a observat că pacienții care au primit antidepresive și cobalamină și-au îmbunătățit semnificativ simptomele de depresie față de persoanele care au primit doar antidepresive. Un alt studiu a concluzionat faptul că persoanele cu niveluri scăzute de vitamina B12 au avut un risc de depresie severă de două ori mai mare față de alte persoane. Chiar dacă aceste studii au arătat că administrarea poate ajuta la reducerea depresiei la persoanele care sufereau și de carență de vitamina B12, cercetările nu au demonstrat și că are același efect la persoanele care au niveluri optime de cobalamină.

Conform unui studiu, s-a putut observa faptul că persoanele cu deficit, în special cele în vârstă, pot suferi de pierderi de memorie. Vitamina B12 previne atrofia creierului, problemă asociată cu pierderea de memorie sau chiar demență. Conform altei cercetări realizate pe persoane care sufereau de demență în stadiu incipient, s-a demonstrat că persoanele care au utilizat cobalamină și Omega 3 au avut un declin mental mai încetinit.

Se spune că aceasta poate întârzia apariția bolii Alzheimer. Conform unor studii, s-a demonstrat că pacienții care sufereau de această boală aveau și un nivel mic de vitamina B12.

Totodată, este vitală pentru axa creier-intestin deoarece ajută la menținerea mușchilor scheletici, parametrilor neuro-comportamentali și ajută la modularea microbiotei intestinale.

Previne apariția anemiei

Vitamina B12 previne apariția anemiei macrocitare sau pernicioase deoarece participă la producția globulelor roșii. De asemenea, previne apariția anemiei megaloblastice care este caracterizată de simptome de oboseală și slăbiciune.

Este benefică pentru oase

Conform unui studiu realizat pe 2.500 de persoane cu deficit de vitamina B12, s-a observat că acești oameni aveau și o densitate minerală osoasă mai mică față de cea normală. Aceste oase pot deveni fragile și astfel crește riscul apariției osteoporozei. Un nivel optim de cobalamină te ajută să ai oase mai puternice și mai sănătoase.

Reduce riscul de degenerescență maculară 

Degenerescența maculară este o problemă oculară ce afectează în principal vederea centrală. Conform unei cercetări realizate pe 5.000 de femei cu vârsta peste 40 de ani, s-a dovedit că folosirea suplimentelor alimentare cu acid folic și vitamina B6 poate reduce această problemă de sănătate. Cercetătorii sunt de părere că această vitamină poate reduce printre altele și nivelul homocisteinei, aminoacid responsabil de apariția degenerescenței maculare.

Este utilă pentru sănătatea părului, a pielii și a unghiilor

Cobalamina este benefică și pentru frumusețe deoarece susține sănătatea unghiilor, a părului și chiar a pielii. Nivelurile mici pot determina apariția afecțiunilor precum hiperpigmentarea, vitiligo (depigmentarea pielii în diferite zone), decolorarea unghiilor, modificări ale părului și stomatită angulară (inflamarea și crăparea colțurilor gurii).

Vitamina B12 pentru imunitate

Diverse studii au arătat că această vitamină ajută la susținerea sistemului imunitar și al activității antivirale.

Carența de vitamina B12

Deficitul de cobalamină apare atunci când nivelurile acesteia sunt reduse. Deoarece în mod normal nu se testează nivelurile acesteia din organism, carența poate trece neobservată o perioadă mare de timp. Cu trecerea timpului, poate apărea anemia, leziuni ale nervilor, afecta memoria și chiar raționamentul.

Simptomele deficitului de vitamina B12

Carența poate trece neobservată din cauza faptului că poate să nu provoace niciun simptom. Simtomele pot apărea lent și se pot agrava în timp. Dacă nu este remediată această problemă, poate duce la simtome cum ar fi:

- anemie

- confuzie, dificultăți de concentrare, tulburări de memorie

- psihoză, demență

- predispoziție crescută la infecții

- slăbiciune, oboseală

- palpitații

- dificultăți de respirație

- piele palidă

- constipație, diaree sau gaze intestinale

- pierderea poftei de mâncare, scăderea în greutate

- amorțeală

- furnicături și slăbiciune musculară la nivelul mâinilor și picioarelor

- probleme de vedere

- anxietate, depresie sau modificările de comportament drastice

- infertilitate

La gravide sau femei care alăptează, deficitul de cobalamină poate determina apariția defectelor tubului neural, întârzierilor în dezvoltare sau anemie.

Sugarii care au deficit de vitamina B12 se pot confrunta cu tremurături ale feței, probleme cu reflexele, iritații, probleme legate de hrănire și chiar de creștere. La copii, poate duce la întârzieri în dezvoltare, tulburări de mișcare și anemie megaloblastică.

Atunci când avansează, carența de cobalamină poate determina probleme neurologice precum amorțeala și furnicăturile de la nivelul mâinilor și a picioarelor, psihoză, manie sau demență. Riscurile și complicațiile care pot apărea sunt: anemia megaloblastică, gastrita atrofică, acidemia metilmalonică și homocisteinuria.

Organismul este capabil să stocheze vitamina B12 în ficat timp de 2-4 ani, iar deficitul apare foarte rar. Nivelurile scăzute sunt frecvente în rândul persoanelor în vârstă, oamenilor infectați cu HIV și presoanelor care urmează o dietă vegană.

Ce persoane sunt afectate de deficitul de vitamina B12?

Unele persoane au un risc crescut de carență de cobalamină din cauza anumitor factori. Printre aceste persoane se enumeră:

- Persoanele în vârstă: Cu trecerea timpului, celulele stomacului devin din ce în ce mai puțin eficiente și secretă o cantitate mai mică de acid clorhidric care determină o absorbție mai mică de vitamina B12. Persoanele în vârstă sunt sfătuite să consume necesarul de vitamina B12 prin alimente fortificate cu vitamina B12 sau suplimente alimentare cu această vitamină.

- Persoanele care suferă de afecțiuni gastrointestinale precum boala celiacă, boala Crohn sau care au făcut o operație de micșorare a stomacului: Stomacul acestor persoane poate secreta o cantitate prea mică de acid clorhidric ceea ce determină o absorbție mai mică de cobalamină. De asemenea, gastrita poate duce la apariția carenței din cauza reducerii nivelului de acid clorhidric.

- Persoanele care urmează o dietă vegană sau vegetarienă: Indivizii care nu mănâncă alimente de origine animală trebuie să ia în calcul consumul de cerealele fortificate sau să folosească un supliment alimentar cu vitamina B12. Trebuie să ceară sfatul medicului pentru a consuma necesarul de cobalamină. Mai mult, gravidele sau femeile care alăptează și urmează o dietă vegană trebuie să discute cu medicul lor despre consumul de vitamina B12 deoarece aceasta contribuie la sănătatea lor și a fătului. Bebelușii care nu primesc necesarul de cobalamină se pot confrunta cu deficit și pot suferi leziuni neurologice permanente.

- Persoanele care suferă de anemie pernicioasă: Boala autoimună dereglează capacitatea stomacului de a produce factorul intrinsec care este necesar pentru a absorbi cobalamina. De cele mai multe ori, în această situație se recomandă injecțiile sau suplimentele alimentare în doze mai mari.

- Persoanele care trebuie să-și administreze anumite medicamente: Unele medicamente pentru ulcer și reflux gastric (inhibitori ai pompei de protoni precum omeprazolul și lansoprazolul, dar și blocanții H2 precum cimetidina, famotidina și ranitidina) împiedică producerea cantității necesare de acid gastric care ajută la elibererarea vitaminei B12 din alimente. În plus, persoanele care trebuie să-și administreze metformină pentru tratarea diabetului sunt sfătuite să monitorizeze valorile cobalaminei.

- Consumul de alcool în exces: Acesta poate distruge sistemul digestiv și astfel este împiedicată absorbția corectă de nutrienți, printre care și vitamina B12. 

Carența de cobalamină poate fi prevenită

Dacă vrei să previi apariția carenței de vitamina B12, poți apela la următoarele variante:

- Să consumi suplimente alimentare: Înainte de opta pentru un supliment cu vitamina B12 discută cu medicul tău. Este important de știut faptul că suplimentele alimentare nu înlocuiesc o dietă alimentară variată și echilibrată.

- Să mănânci alimente bogate în vitamina B12: Diverse alimente precum cerealele pentru micul dejun, produsele din soia sunt fortificate cu cobalamină. Totodată, alimentele de origine animală sunt bogate în această vitamină.

- Să folosești injecțiile cu vitamina B12: În cazul în care ai suferit o intervenție chirurgicală la nivelul stomacului pentru a reduce greutatea corporală sau suferi de probleme precum anemia pernicioasă, boala celiacă sau boala Crohn, este posibil ca medicul tău să-ți recomande să folosești aceste injecții.

Tratamentul poate fi administrat temporar până când se atinge nivelul optim de vitamina B12 sau poate fi permanent, în funcție de problema care a condus la apariția deficitului. 

Cum poate fi diagnosticat deficitul de vitamina B12?

Diagnosticarea este dificilă în cazul în care simptomele nu sunt prezente, iar unele dintre acestea sunt similare cu cele ale altor carențe. Medicii pot cere analize de sânge sau de urină pentru a determina acest deficit. 

Rezultatele analizei de sânge pot fi:

- Valori normale – cuprinse între 200 și 900 ng/ml.

- Valori scăzute – sub 200 ng/ml. Aceste rezultate arată deficitul de cobalamină și poate indica probleme de sănătate cum ar fi anemia pernicioasă sau o tiroidă hiperactivă.

- Valori mari – peste 900 ng/ml. Rezultatul indică probleme ale ficatului, insuficiență renală, diabet sau anumite forme de leucemie.

Doza zilnică recomandată de vitamina B12

Doza zilnică recomandată de vitamina B12 variază în funcție de vârstă:

- Sugari cu vârsta între 0 și 6 luni – 0,4 mcg

- Bebeluși cu vârsta cuprinsă între 7 și 12 luni – 0,5 mcg

- Copii mici cu vârsta cuprinsă între 1 și 3 ani – 0,9 mcg

- Copii cu vârsta cuprinsă între 4 și 8 ani – 1,2 mcg

- Copii cu vârsta cuprinsă între 9 și 13 ani – 1,8 mcg

- Adolescenți peste 14 ani și adulți – 2,4mcg

- Femei însărcinate – 2.6 mcg

- Femei care alăptează – 2,8 mcg

Surse de vitamina B12

Există numeroase alimente bogate în vitamina B12, cum ar fi: carnea de vită, porc, pasăre sau miel, șunca, ficatul și rinichii de origine animală, carnea de pește (eglefin, ton, sardine, păstrăv, somon, hering, macrou) și fructele de mare, produsele lactate (laptele, brânza și iaurtul), ouăle și drojdia nutritivă. În plus, există și alimentele fortificate cu vitamina B12, precum anumite tipuri de pâine, cereale pentru micul dejun sau diferite tipuri de lapte de soia, orez sau migdale.

Pentru a consuma zilnic necesarul de vitamina B12, este recomandat să ai o dietă echilibrată și variată.

Asimilarea vitaminei B12

Asimilarea acesteia se face în 2 etape. În prima etapă, cobalamina atașată de proteine ajunge în stomac sub forma unui complex proteic, iar acidul clorhidric o separă de proteine. În cazul alimentelor fortificate, această etapa de separare nu mai este necesară deoarece vitamina B12 se află în forma sa liberă.

Cea de-a doua etapă este reprezentată de transportul vitaminei B12 din stomac în intestinul subțire cu ajutorul glicoproteinei numite factor intrinsec. Cobalamina este protejată de enzimele digestive, se asigură transportul ei către țesuturile organismului și asimilarea corectă a acesteia.

Contraindicații

Trebuie să te consulți cu medicul tău înainte de a administra vitamina B12, mai ales dacă ai alte probleme de sănătate.

Anumite tipuri de medicamente pot interfera cu absorbția sau utilizarea cobalaminei:

- Cloramfenicolul este un antibiotic utilizat pentru tratarea anumitor tipuri de infecții.

- Inhibitori ai pompei de protoni, precum omeprazolul si lansoprazolul, care sunt utilizați pentru a trata refluxul acid și ulcerul peptic.

- Antagoniștii receptorilor H2, precum cimetidina, famotidina și ranitidina, medicamente utilizate pentru a trata ulcerul peptic.

- Metformina utilizată de pacienții care suferă de diabet.

De regulă, cobalamina este o vitamină sigură chiar și în cantități mari deoarece este hidrosolubilă, nu se acumulează în organism în exces, iar cantitățile în exces sunt excretate prin urină. În anumite cazuri, injecțiile cu cobalamină pot determina apariția acneei sau chiar a dermatitei, dar aceste reacții adverse sunt destul de rare.

Excesul de cobalamină, de peste 1.000 mcg, este adesea asociat cu complicații la persoanele care au afecțiuni ale rinichilor. În plus, nivelul foarte mare la gravide poate determina un risc crescut de autism la copii.

Alte reacții adverse cunoscute sunt reacțiile alergice, tahicardia, nervozitatea sau tremurul.